Di le sacrate sfere, alme beate Tutte quelle d’eri à seculi scorsi, Sopra di noi, in preghera mossi, D’un placidu volu oghie spianate.
D’ogni tempu andatu, defunti amati Intornu qui venuti fate schiera Per scorta d’onore à l’alma fiera Di quelli in gloria morti e laudati
In lacrimosa festa qui inchinati Umuli mortali o paisani Tacinu li pianti chi son’ vani Ma sianu da noi adorati :
Di Pietra l’eroi in gloria uniti Fieri paladini in celu eletti Da lu Signore accolti prediletti Fra l’anghiuli e li santi favuriti
Ô verdi frondure, boschetti, acelli, Luminosu sole, stelle e luna, Zefiri, aura bionda, notte bruna, Chiare sorgente e fiori piu belli
In un mischiu di gioia, doli e dolori, Surisi e suspiri, gemiti e canti, Di Pietra esaltate l’eroi fanti Cun varii cuncerti e ricchi splendori
Da cime « Mont’ Altu » e « Sant’ Appianu » A valle « Acqua-d’Orsu », l’ecu dolente Diga in eternu prighera ardente Da lu « Vadu » stesa fin’ à lu « Pianu »
Olmu gigante di seculi annosu Sempre manteni lu pede profondu Dura qui tantu chè dura lu mondu Di ramu riccu e fremu amurosu
Di Sant’ Elie campanile fieru Chi porghj à lu celu la santa croce, Sempre risonga l’amata voce Di le campane in gioia o disperu
Sempre tu sia guardia sincera Di stu santu logu terrenu amatu E di stu monumentu qui piantatu In segnu di ricordu e di prighera
Martiri caduti cun sacratu amore Di curaggiu leoni, santi di virtù, Fuste, ricchi fiori di vita e gioventù Falciati spinti in campu d’onore
Per patria, fede, ghjustizia e libertà, Fù lu vostru sangue in terra sparsu Ma salvaste, o prodi, l’universu Da l’Alemana turba d’iniquità.
Savignoni Maria Innocenzi nata Chi fù cu lu « Balkan » in mare affondata ; Antomarchi, Casanova e Castelli, Dui Calendini, Ciancioni, Chiarelli ; Ferrari, Ferali, Filippi, Gianviti I dui Mucchielli fratelli uniti ; Giacomoni, Massei, Rossi, Leoni Massoni, Straboni e tre Savignoni Frà si tre, Cesaru e Petru fratelli ; I dui Natali ; e dui anch’elli Spinti à l’onore, i fratelli Valery ; Nicolai, Toracca, Innocenzi, Pieri, Trenta-dui site martiri amati
Di voi lu nome, un picchiu à lu Côre In la prununcia a noi ci ha datu ; Ma di curaggiu sultantu armatu In silenziu rugge lu nostru amore !
Cun caru sangue scritta è la storia Ma i vostri Cumpagoni chi fun’ guerrieri A noi uniti, qui, tristi e fieri Tutti vi vendiconu cu la vittoria
Si dunque di voie eroi, cantata L’eterna gloriosa e sacra salma Duve dolorosa porghje la palma La Francia chi da voi fù salvata
A la vostra memoria sia unita Quella innocente donna sfurtunata Chi, di la torpiglia assassinata, In mare cu lu « Balkan » fu supellita
Fra voi in celu ella riprisenta Di Pietra le mamme adolorate La so’ alma dunque atturniate Perchè di la so’ sorte stia cuntenta.
Possi la Francia da voi salvata Di côre gratu porghje la manu A Cirnu valente e fà ch’invano N’un sia di voi la vita data !
Di Verdun l’eroi Corsi valurosi A quelli di Ponte-nôvu, la memoria Tutti s’unisca in la stessa gloria A quelli d’altri ncampi sanguinosi.
Occhj lacrimosi, dulurosi côri ! Di mamme, babbi, spose, orfanelli E quelli fraterni, di vecchj è zitelli, Tacinu li pianti e li dolori.
Ch’in terra ogni cosa e passagera Solu in’ eternu è luminosa In celu accesa la luce gloriosa Chi dà la fede in Dio e la prighera